Martie cu miros de zambile si de copii dragi

zambileCand in casa iti miroase a primavara proaspata, desi inca baba Dochia se mai scutura de cojoacele-i multe, nu poti decat sa te opresti o secunda, doua, trei, sa iti umpli sufletul de mireasma si sa-ti bucuri urechile cu chicotelile lor.

Da, ale lor, ale dragilor, pe varste, incepand cu unul mic, inca plin de semnele varicelei, dar cu un botic asa umed si pupacios incat simti cum fiecare particica din el devine fiecare particica din tine.
Si continuand cu o mandra cosanzeana, mai scumpa la pupaceala, nu demult rontaita si ea cum se cuvine pe toate partile bebelusesti, molcute, mirosinde a pui de noi, de noi doi.

La multi ani, dragi mamici!
Sa aveti o primavara plina de iubire!

sursa foto

Ce se ascunde in spatele unei mamici fericite (I)

Beautiful mother silhouette with her children. Card of Happy MotMda, dupa atatea si atatea postari, cugetari, trairi intense si de durata, rasete, emotii sufocatoare de-a binelea, aventuri printre jucarii si prin casa, pupaceli, lacrimi si imbratisari fierbinti, dupa un noian de zguduieli interioare care te-au daramat si apoi te-au recladit ca sa renasti mama, sa dam din casa si sa povestim si despre partea mai putin placuta a mamicitiei . Si daca randul ne permite, intr-o postare viitoare, si a taticitiei.

Acum, vrei nu vrei, ai un job full time la corporatia de acasa. Zi si noapte. Da, si in noaptea de Revelion, cand toata lumea petrece, si in ziua de Pasti, cand tot omul ar vrea sa-si mai linisteasca sufletul.
De fapt, nopti nu prea mai ai, ca ele se cheama tot zile. Atata ca nu-i lumina afara.

Bucataria, stii tu, locul ala in care intrai doar sa mai pui o farfurie in masina de spalat, a devenit leaganul vietii tale. Mai ceva ca un indragostit disperat si posesiv. Nu te lasa nicio secunda sa pleci, te tine captiva mare parte a timpului tau, ala cand nu ai de schimbat scutece, de plimbat copiii, de jucat cu ei, de adormit, de spalat, de facut cumparaturi etc. Chiar ?! Cand naiba apucam sa le facem pe toate ?!!

Casa ta, in care odinioara praful lenevea in tihna pana sosea pamatuful peste el, cam o data pe saptamana, azi il gazduieste ciufulit, starnit, involburat si imprastiat peste tot alaturi de jucarii, frimituri, sosete scoase din picioarele incinse de atata joaca, cutii, sticle, oale, linguri de lemn, ghete si tot ce pare interesant mai ales copilului cel mic, descoperitor de lume, de viata. Si de ustensile cu care se mananca ea. Cel care pentru o mai buna cunoastere a lucrurilor, le aduce pe toate in mijlocul casei si le studiaza cu atentie.
In aste conditii, ce rol iti revine tie? Pai in afara de a-ti sclipi ochii si inima privindu-ti vlastarele, mai incerci si niste senzatii extreme asa, gen fir-ar sa fie de treaba!…iar am de pus azi toata casa la locul ei !!!
Continue reading

Iubire de frate mai mic

stock-vector-sister-and-her-brother-80991931Nu stiu ai vostri copii cum sunt, dar ai mei se dragalesc toata ziua si in toate felurile. Atat de divers si asa de intens incat se lasa de cele mai multe ori cu ditai cucuiele, mai ales pe fruntea delicata a don’soarei sau cu bumbaceala serioasa cand pustiu’ e suparat tare.

Ati inteles perfect! Desi n-are decat un an, juniorul a inceput deja sa se impuna in joc, sa ceara ce-si doreste, sa traga de jucarii, sa tipe, sa se desfasoare… Sor’sa, fetita, na, e mai delicata, il priveste intelegatoare si amuzata. Tipa si ea, bineinteles. Si da, il provoaca si ea de multe ori. Cred ca-i place sa vada cum reactioneaza.

Si vede destule. Ultima metoda a bebelusului suparat este sa dea cu capul. Cap in cap, cap in gura si daca sor’sa nu-i prin preajma se mai da si cu capul de canapea cand nu-i convine ceva. Eu mi-s cam mirata de aste apucaturi baietesti testosteronice, ca n-am crescut decat fetita pana acum, adica am vazut finete, delicatete, blandete, mieunat dragastos, nimic asa bataios fiziceste. Dar experimentam si copilaria baieteasca si, mai ales, modul de interactiune dintre ei.
Continue reading

Cum sa pastrezi misterul despre Mos Craciun

free-vector-cartoon-santa-claus-and-elk-vector_094533_Santa Reindeer (2)Ma tot gandesc cum sa fac sa-l aduc pe Mos Craciun anul asta la noi in carne si oase.

Maria l-a vazut cand era mai mica, dar atunci nu pricepea ea cine e sub mustatile albe, insa acum e destul de mare cat sa poata deconspira fake-ul.

As vrea sa-l avem prezent mai ales pentru pustiul cel mic care-l va vedea pentru prima oara. Si imi doresc sa fim cu totii in jurul bradului, nu vreau sa o las deoparte pe ea si sa organizez momentul doar pentru el.

Asa ca imi trece prin minte un plan. As vrea sa inventez o poveste care sa devoaleze o parte a misterului in costum ros, dar sa pastreze vie imaginea Mosului si istoria lui.

Si ma gandeam sa ii povestesc pustoaicei ca exista dati cand Mosul, de batran ce e, nu reuseste sa zboare cu sania lui pe la fiecare casa. El are multi ani si oboseste repede. Ii este tare greu sa coboare cu sacul ala greu in spinare pe hornul caselor ori sa urce pana la un etaj superior. Si atunci le scrie oamenilor draguti din oras si ii roaga sa-l ajute cu impartitul cadourilor. Sa ii delege pe ei sa fie mos craciuni.
Continue reading

Povestea liniutzei

Maria avea vreo patru anisori cand, intr-o zi cu soare, ma trage intr-o parte si-mi susoteste la ureche, complice:
-Mami, mami, trebuie sa-ti spun ceva. Si pune o mutrisoara nevinovata, scapandu-i si un zambet sagalnic in coltul gurii.

Eu, curioasa de ce avea sa-mi spuna, insir repede zece scenarii in minte si zic de trei ori Doamne fereste! ca poate inca nu o incepe sa-mi puna intrebari de-alea (de ma iau transpiratiile numai cand ma gandesc ce raspunsuri ar trebui sa-i dau) legate de trebusoarele pe care le face tot omul la casa lui, adica impreuna cu femeia lui. In fine. Zic de inca trei ori ptiu drace! si afisez fata de mamica inocenta, gata sa auda intrebarea cu talc si sa devoaleze al naibii talc, ala de ii face zile fripte micii don’soare.

-Mami, tu stii ca baieteii au o liniutza de care se tin cand fac pipi??? 🙂

O, zei sau dumnezei, ce-oti fi, voi, ceruri, stele si planete din univers!!
Am inghitit in sec o data si am sagetat pamantul de o suta de mii de ori, suierand ocari pe rand tuturor zeilor responsabili de descoperirea pustoaicei novice.
Continue reading

Bebelusul meu roz

Da, toti bebelusii au asa o tenta de roz a pielii, mai ales cand se nasc. Mi-ati putea spune ca o dau in pleonasme. Numai ca dragul meu drag, asta mic si roz, nu numai ca avu asa o culoare de la mutrisoara pan’ la poponet, cu extindere si catre varful picioarelor, ca toata populatia bebeluseasca, de altfel, dar a fost imbracat de catre mamica lui, inculpata aici de fata, si in culoarea roz 😀 .

Da, da, e baietel cel de-al doilea copil al mamei si toata viata lui bebeluseasca de pana acum a fost plina de nuante deschise. Pai de ce?
Intrebare-intrebatoare pentru persoanele care ar balmaji dezaprobator cum ca rozul si toate culorile minunate de pe lumea asta sunt pentru fetite si restul(ce a mai ramas dupa ce mandrele le-au revendicat pe toate),adicatelea maro, gri, bleumarin, negru (cah!), verde sunt aducatoare de barbatie bebelusilor/baieteilor de le poarta.

Mbrrrrrr !! Io de cand am aflat ca in burtica mea creste un baietel, mi-am zis ca nu voi pune pe el haine cernite, inchise, in culori posace. Din simplul motiv ca vreau ca ochiu’ lui sa vada in jur lumina, culoare, veselie. Apoi din motivul ca multe hainute de-ale sora-sii erau intacte sau foarte putin purtate, gen body-uri, pantalonasi, pulovarase, sosetele si un dragalas sac de dormit roz cu Winnie cel de plus-acus 😀 .
Continue reading