Parenting conditionat vs parenting neconditionat

family-safe-at-home-with-love-vector-1023658“In ciuda tuturor greselilor pe care le-am facut si pe care voi continua sa le fac ca parinte, copiii mei se vor dezvolta bine pentru simplul motiv ca ii iubesc cu adevarat”

Oare este suficient sa gandim si sa actionam asa?

Ii iubim pe copii pentru ceea ce fac sau pentru ceea ce sunt?

“Noi, parintii, ar trebui sa-i iubim pentru niciun motiv anume. Nu conteaza doar ca noi sa credem ca ii iubim neconditionat, ci si ca ei sa se simta iubiti in acest fel”

Ceea ce creeaza situatii tensionate este comportamentul. Insa un copil nu poate fi definit doar prin ceea ce face. Comportamentul lui este un mod de exprimare a sentimentelor, gandurilor si nevoilor lui. “Copiii nu sunt animale de companie ce trebuie dresate, nici computere, programate sa raspunda predictibil la un anumit input”

Parenting conditionat: Da-le un deget si-ti iau toata mana! Daca le permitem copiilor catusi de putin, ei vor profita de noi.
Parenting neconditionat: Copiii nu sunt fiinte rele, ei sunt inocenti, invata de la noi, asimileaza din jur. Cand se comporta urat, nu fac asta ca sa ne faca pe noi nefericiti, ci este modul lor de a ne transmite ca este ceva in neregula cu ei.
“Parentingul neconditionat nu este un termen simandicos, sinonim cu a-i lasa pe copii sa faca ce vor ei.

Copiii au nevoie sa fie ghidati si ajutati, insa nu sunt mici monstri care trebuie imblanziti sau struniti.” Nu ne putem creste copiii privind relatia cu ei ca pe o “tranzactie economica”, dupa principiile cererii si ofertei sau dupa fapta si rasplata.
Iubirea parinteasca nu trebuie rasplatita nicicum. Este, pur si simplu, un dar. Toti copiii au dreptul la ea.” Familia trebuie sa fie locul unde te refugiezi, unde esti iubit pentru cine esti, nu pentru ceea ce faci.
Continue reading

Conferintele lui Alfie Kohn

Sambata am participat la cea de-a doua conferinta din Romania a lui Alfie Kohn, la invitatia fetelor de la Totul despre mame, carora le multumesc.

Lume multa, freamat, emotie, mamici si tatici deopotriva, pe alocuri si bebelusi/copii mici.
Unii mai fusesera si anul trecut, altii veneau pentru prima data. Cu totii manati de aceeasi nevoie de a-l asculta pe cel ce urma sa le vorbeasca despre parenting neconditionat vs parenting conditionat, pedepse vs recompense, despre cum si unde gresim in abordarea pe care o avem fata de copiii nostri, mai mici ori mai mari.
Guess what ? Majoritatea parintilor din sala aveau copii cu varste pana in 6 ani, adica se aflau la inceputul experientei de parinte, dornici de autoperfectionare, dornici sa afle idei sanatoase de abordare a omuletului pe care-l cresc sub aripa.

Foarte interesant este faptul ca in Ro au fost traduse cele mai multe carti ale lui, mai multe decat oriunde altundeva pe glob, a fost cerut, cu totii i-am aplaudat ideile si am meditat lung la ele. Si totusi omul spune foarte clar ca fiecare parinte trebuie sa-si cladeasca impreuna cu copilul lui relatia cea mai buna pentru ei.
Continue reading

First love

boy&girlPitica mea a inceput sa fie curtata. Hmmm, dupa descoperirea inocenta de acu ceva vreme, iata ca a venit si momentul mult asteptat, prima iubire de la gradinita.

Acuma, daca tot am trecut de descoperirea liniutzei cu care se face pipi, ce sa mai zic, toate de vor urma sunt parfum.

Sa va istorisesc cum sta treaba.

Draga de ea, Maria mea, are un coleg care se agita mai cu spor in jurul ei. Si nu numai el, ci si maica-sa.
Acuma stiti si domniile voastre ca baietii-s mai mocofani asa pana mai tarziu, iar curtea pe care o fac fetelor seamana cu un impaunat al cocosului ce o face pe viteazul, luptandu-se cu dusmani imaginari, comportament semanat cu multe stangacii, copilarii si toata gama de dracarii care ar putea atrage atentia asupra lui. Inclusiv oaresce gesturi cu testosteron, de alergare si imbrancire a indragitei fete.

Ei, mandra mea a intuit ea cumva ca imburicatul cocosel de gradinita se poarta cam ciudat cu ea si e putin intrigata de faptul ca ea intelege si simte ca iubitul asta ar trebui sa se intample altfel. Adica atunci cand vorbeste de printul ei, face asa o mutrisoara excesiv de dulce, se uita gales in zare, e miorlaita…stie ea ce recuzita ii trebuie pentru victoria totala.

Nu intelege insa de ce el tot topaie in jurul ei si nu are gesturi calde, linistite asa cum crede ea ca ar trebui sa se intample iubirea.
Continue reading

Baiatul mamii

1538R-63565Multa lume ma intreaba daca sa fii mamica de baietel este diferit fata de experienta deja acumulata ca mamica de fetita. Well, in sufletu-ti ramai aceeasi mamica, oricati copii ai avea si de orice sex ar fi ei.

Dar, adica DAR :) apar multeee si maaari diferente in a creste un baietel care deja a trecut de stadiul bebelusesc si care a inceput sa misune prin casa si sa-ti cotrobaie prin toate cele.

Adicatelea lucrurile se prezinta cam asa:

Mult mai mancacios decat sor’sa, loc preferat : la tzatza, bien sur, mancat tzatza pana la un an si o luna, cand eu, dupa doua ture de ajuns la urgente si de pus perfuzii de atata trezit noaptea de catre el, in cautarea continua a tzatzei mult prea iubite, am decis sa mai am grija si de mine si sa-l transfer la biberon.

Mult mai curios decat sor’sa legat de lumea inconjuratoare. Bagat nasu’ peste tot, descompus jucarii, obiecte din casa, gustat orice, inclusiv ce e prin gunoi, carat jucarii din cutia lor la gunoi, indesat biscuiti in priza, plus degetele…aici a trebuit sa scot toata recuzita de opritori de toate felurile cumparate de pe vremea Mariei, dar ramase intacte in tipla, fiindca ea nu avea curiozitati electrice/electronice or else, n-o tentau prizele, cablurile, telecomenzile, bateriile etc.

Aruncat telefonul ma-sii in veceu. Am tras noi concluzia apoi ca lui ii place sa care lucruri la gunoi si in veceu, sa aiba un loc unde sa le arunce. Si mai interesat decat asta este seriozitatea cu care face toata treaba.
Continue reading

Scrisoare de dragoste

Dragii mei dragi,

Desi-mi sunt zilele totuna cu noptile si primaverile totuna cu toamnele, desi timpul ma alearga in nestire si ma coloreaza cu fire argintii, desi ati tulburat gingas si iremediabil ordinea din mine si din casa, inlocuind-o cu haosul intruparii vietii in toate miile de jucarii care misuna sub pasii nostri, desi nu voi mai fi niciodata femeia ce am fost, ci numai mama pana la sfarsitul zilelor mele, desi ochii-mi si-au pierdut stralucirea glamouroasa si cocheta, ingenunchiata de multele nopti cand v-am vegheat somnul si visele, desi trupu-mi v-a oferit celula cu celula din tineretea lui, intr-o eterna, totala si umila daruire, v-as naste tot pe voi de inca o mie de ori! Imi sunteti aer, viata, fericire. Culoare, muzica, har.

Toate oglinzile le-am pitit in uitare si am ales sa ma oglindesc zilnic in privirile voastre inocente si ma imbat cu chicotele voastre fericite…
Continue reading

Produse dermatocosmetice

Zilnic inghitim tone de praf si noxe, nu doar prin respiratie, ci si prin piele.
Apoi bifam in fiecare zi un iures de activitati, deadline-uri ce trebuiau rezolvate de ieri, ne dam de trei ori peste cap sa fim in sapte locuri deodata, mancam pe apucate.

Daca nu respiram aerul de afara plin de fumul celor milioane de catralioane de masini circulande non stop, cand suntem in interior il respiram pe ala scuipat de aparatele de AC care numai sanatos nu-i.
Adaugam si niste dezechilibre hormonale determinate de cele de mai sus ori aparute din senin si iata reteta ideala pentru cele mai multe probleme dermatologice, mai cu seama cele ale tenului.
Si atunci avem nevoie sa dregem la exterior dezechilibrele din interior.

Eu, una, va marturisesc ca nu am gasit inca crema potrivita mie si problemelor mele dermato.
Am observat ca initial, la primele aplicari, unele creme chiar par a-si face treaba. Insa, dupa ce tenul se obisnuieste cu ele, nu mai au niciun efect.

Posibil sa nu fi folosit inca produsele potrivite. Eu am un ten sensibil, mixt, usor pigmentat, deh, melasma de dupa sarcina si lipsit de luminozitate.
Uracios, as zice si sclifosit ca o pitipoanca. Nu-i place nimic si se revolta de fiecare data cand mai testez cate o crema sau cate un ulei. Uleiul de orez pare sa-i fi placut cel mai mult pentru ca este oarecum mai usor de absorbit si regenereaza.
Continue reading

Mama

A fost odata ca niciodata o femeie.
Care isi vedea de viata ei, de loisirs-urile ei, de lumea ei populata cu multe si marunte nimicuri grave si importante. De tabieturile ei. Care era incantata de statutul ei de femeie, traindu-l si explorandu-l continuu in doi si crezand ca asta este tot. Ca lumea incepe si se termina cu un soare si o luna. Si ca este foarte bine asa.

Pana intr-o buna seara, cand, pe bolta clara a sclipit prima steluta. Timida, inainta catre mijlocul cerului asteptand sa prinda chip. Si sa devina o Mariuca. Si mai tarziu, peste cativa ani, un mic domn Liniuță :) .

Din acel moment, femeia a devenit mama. O intreaga noua viata incepea sa se intample in corpul ei. Artificii de hormoni, transformari ireversibile, regrupari de celule intr-un trup care se pregatea sa creeze, sa protejeze, sa hraneasca, sa creasca in el o celula mica si frumoasa.

Era fascinata de miracolul pe care-l simtea in pantece si se contempla ca si cum ar fi fost un adevarat spectacol initiatic. Se re-crea pe sine. Odata cu bebelusul, fiecare particica din ea renastea sub o noua forma, tot corpul, ca intr-o magie, forfotea a viata, a nou, a proaspat. Celulele dantuiau fermecate, prinse intr-un joc al iubirii de viata. Atrase intr-o pasionala reintinerire.

Speriata si totodata incantata de ce avea sa devina, femeia incepea sa simta cum ite nevazute o legau de-a pururi de copilul ei, intr-un tandem al dragostei eterne.
Continue reading

Idei pentru masa de fructe

retete_cu_fructeDomnu’ Liniuță, alis pustiu’ cel mic, este un mare pofticios. Nu poate omu sa molfaie ceva, ca el intinde boticul sa-i dai si lui sa guste.

Eu, nefiind o gurmanda si nici vreo infocata fana a mancarii, trebuie sa generez variatiuni de papica in fiecare zi, incepand cu micul dejun si pana la masa de seara. Inchipuiti-va ca n-am rabdare sa stau sa crosetez retete toata ziua, ca timp de-ala de facut si altceva n-as mai avea neam. Asa ca mai trisez si eu, ca sa putem face si o tura pe afara, sa ne mai bucuram de toamna asta calda.

Prin urmare, arunc in blender ce-mi cade sub ochi.
Si aici vorbesc de masa de fructe, pe care eu o imbunatatesc si cu seminte/cereale/branzica de casa.

Pana acum am testat si papat cu pofta urmatoarele combinatii:

-mar, banana, suc de portocala, stafide, nuci, seminte de floarea-soarelui;
-banana, para, nuci;
-banana, para, branzica de casa;
-strugure, mar, banana, cereale fulgi fini;
-mar, para, branzica de casa;
-banana fiarta , zeama de lamaie;
-mar pufuit cu scortisoara;
-mar copt, stafide, branzica
-mar, strugure, para, cereale fulgi fini, seminte de in;
-banana, avocado;
-piersica, mar, banana.
Continue reading

Zboara, puiule, zboara…!!

Vorbeam zilele trecute cu o prietena, mama a doi copii si ea, despre scoala, despre educatie, despre ce am avut noi sau mai bine zis ce nu am avut noi, dar speram sa aiba generatiile pruncilor nostri.

Despre faptul ca ne-ar fi placut ca scoala, cu toate formele ei, de la gradinita pana la facultate, sa poata sa ne descopere talentele si apoi sa ne ghideze vocational. Sa ne faciliteze descoperirea de sine. Intr-un mod frumos si util. Sa ne invete sa luam decizii. Si apoi sa ni le asumam. Sa ne povesteasca despre cum functionam noi, ca euri, nu prin o suta de mii de teorii psihologice si comportamentale, ci lasandu-ne sa ne jucam frumos cu bucatele din noi, pentru a ne cunoaste mai bine si, implicit, pentru a ne gestiona mai bine. Sa ne stimuleze sinapsele. Sa putem gandi procesele logic. Cu inceput si sfarsit. Sa stim sa formulam argumente pentru parerile noastre. Si, inainte de asta, sa AVEM pareri. Sa ne stimuleze sa emitem idei despre cum percepem realitatile din jurul nostru. Si apoi despre noi. Despre lume.
Sa fim empatici. Sa relationam sanatos cu totul in jur. Oameni,animale, natura.
Sa nu ne fie rusine si frica. De nimic. Aici nu vorbesc de nesimtire. Ci de o atitudine subiectiva, dar sanatoasa fata de lume. Sa ne intelegem rolul si rostul in raport cu toate.
Continue reading

Elsa lu’ mama

Si voi, nu?
Ca io-s capiata!
Fi-mea canta de dimineata pana seara melodia Elsei. O asculta in toate limbile…pfoa, sa vedeti in chineza cum suna 😀 .
Frumos cantec, ce sa zic! Dar parca la un moment dat, te apuca…Elsa la culcare, Elsa la trezire, Elsa pe wc, Elsa la baita, ne jucam numai cu Elsa, impletim papusile ca ea, citim numai cartea ei, acum imi cere si ghiozdan cu Elsa si probabil va urma toata sleahta de dorinte all made of Elsa. Cred ca daca ar avea cu ce, i-ar impleti si cele 3 fire de par baietesc ale lu’ frac-su in coada Elsei. 😀

Desenul animat e bun, ce sa zic, merge asa ca o comedioara, numai ca mesajul care a ajuns la mine nu e tocmai cel mai potrivit, zic si io, pentru ei. Nu stiu de ce ma trimite cu gandul la conditia Luceafarului “…eu in lumea mea ma simt/nemuritor si rece”. Mda, defect profesional.
Continue reading