Despre pipifobie si cacafobie

Warning: A se citi numai de catre cunoscatori, de catre cei implicati direct in complexul si atoatemirositorul proces de crestere a unui copil din stadiul de bebelus pana la stadiul de …ohhh, dar mai e mult pana acolo…pana la stadiul de adult.

Cuvintele ciudate din titlu nu exista in dex, decat pe bucati, le-am combinat eu ad-hoc, intr-o pasa de creativitate lingvistica.
Ce mi-o fi venit? Probabil ca va intrebati… Si bine faceti ca va intrebati.

Pai am realizat ca se contureaza niste situatiuni destul de serioase atunci cand parintii au o problema cu momentele jenante, ca, deh, apar si alea dupa gangurit, jucat, iubit si pupat, ale copilului. Ca nu toata lumea e inzestrata cu forta de a invinge mirosurile si atunci ce ne facem? Trebuie sa spalam, schimbam, sa mai recoltam si probe pentru analize cateodata…pe astea cine sa ni le faca?

Uneori m-am intrebat daca nu cumva e vorba de sclifoseala. Ca e mai comod sa zici ca nu te tine senzorialu’ decat sa te implici activ in situatie. Dar se pare ca unii parinti, saracii de ei, chiar au o fobie fiziologica, ce se manifesta fara voia lor, involuntar.

Si inchipuiti-va acel parinte, pus in fata situatiei firesti (toti cei care au copii stiu ca expun aici o situatie reala) de a se confrunta cu inamicul. Eii, ce zic eu aici, cu armata de inamici. Se predau fara lupta, din prima, cad ca mustele.

Eu, multumesc Dumnezeului simturilor mele, sunt viteaza. Ca o tine si de responsabilitatile mamicesti, nu stiu. Sau, poate, de iubirea aia neconditionata, de dedicarea si tenacitatea cu care femeile iau in piept totul, incercand sa nu se lase biruite de febra de 39.5, d-apai de un pampers sau o olita cu greutate.

Dar saracul tati e marcat pe viata de un moment in care, mergand sa duca niste probe, a fost pus sa mute dintr-un recipient intr-altul o parte…a iesit bulbucat si a ramas bulbucat toata ziua, cu greu si-a revenit dupa impactul dramatic pe care l-a trait.

Asa ca, pana cresc piticii, mai trecem si prin de-astea, profund filozofice…se mai lasa si cu peripetii, macar asa, cat sa avem ce povesti mai tarziu, amuzati.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.