Mda, dupa atatea si atatea postari, cugetari, trairi intense si de durata, rasete, emotii sufocatoare de-a binelea, aventuri printre jucarii si prin casa, pupaceli, lacrimi si imbratisari fierbinti, dupa un noian de zguduieli interioare care te-au daramat si apoi te-au recladit ca sa renasti mama, sa dam din casa si sa povestim si despre partea mai putin placuta a mamicitiei . Si daca randul ne permite, intr-o postare viitoare, si a taticitiei.
Acum, vrei nu vrei, ai un job full time la corporatia de acasa. Zi si noapte. Da, si in noaptea de Revelion, cand toata lumea petrece, si in ziua de Pasti, cand tot omul ar vrea sa-si mai linisteasca sufletul.
De fapt, nopti nu prea mai ai, ca ele se cheama tot zile. Atata ca nu-i lumina afara.
Bucataria, stii tu, locul ala in care intrai doar sa mai pui o farfurie in masina de spalat, a devenit leaganul vietii tale. Mai ceva ca un indragostit disperat si posesiv. Nu te lasa nicio secunda sa pleci, te tine captiva mare parte a timpului tau, ala cand nu ai de schimbat scutece, de plimbat copiii, de jucat cu ei, de adormit, de spalat, de facut cumparaturi etc. Chiar ?! Cand naiba apucam sa le facem pe toate ?!!
Casa ta, in care odinioara praful lenevea in tihna pana sosea pamatuful peste el, cam o data pe saptamana, azi il gazduieste ciufulit, starnit, involburat si imprastiat peste tot alaturi de jucarii, frimituri, sosete scoase din picioarele incinse de atata joaca, cutii, sticle, oale, linguri de lemn, ghete si tot ce pare interesant mai ales copilului cel mic, descoperitor de lume, de viata. Si de ustensile cu care se mananca ea. Cel care pentru o mai buna cunoastere a lucrurilor, le aduce pe toate in mijlocul casei si le studiaza cu atentie.
In aste conditii, ce rol iti revine tie? Pai in afara de a-ti sclipi ochii si inima privindu-ti vlastarele, mai incerci si niste senzatii extreme asa, gen fir-ar sa fie de treaba!…iar am de pus azi toata casa la locul ei !!!
Continue reading
