A fost odata ca niciodata o femeie.
Care isi vedea de viata ei, de loisirs-urile ei, de lumea ei populata cu multe si marunte nimicuri grave si importante. De tabieturile ei. Care era incantata de statutul ei de femeie, traindu-l si explorandu-l continuu in doi si crezand ca asta este tot. Ca lumea incepe si se termina cu un soare si o luna. Si ca este foarte bine asa.

Pana intr-o buna seara, cand, pe bolta clara a sclipit prima steluta. Timida, inainta catre mijlocul cerului asteptand sa prinda chip. Si sa devina o Mariuca. Si mai tarziu, peste cativa ani, un mic domn Liniuță 🙂 .

Din acel moment, femeia a devenit mama. O intreaga noua viata incepea sa se intample in corpul ei. Artificii de hormoni, transformari ireversibile, regrupari de celule intr-un trup care se pregatea sa creeze, sa protejeze, sa hraneasca, sa creasca in el o celula mica si frumoasa.

Era fascinata de miracolul pe care-l simtea in pantece si se contempla ca si cum ar fi fost un adevarat spectacol initiatic. Se re-crea pe sine. Odata cu bebelusul, fiecare particica din ea renastea sub o noua forma, tot corpul, ca intr-o magie, forfotea a viata, a nou, a proaspat. Celulele dantuiau fermecate, prinse intr-un joc al iubirii de viata. Atrase intr-o pasionala reintinerire.

Speriata si totodata incantata de ce avea sa devina, femeia incepea sa simta cum ite nevazute o legau de-a pururi de copilul ei, intr-un tandem al dragostei eterne.

Noua luni de intrepatrundere de fluide ca apoi sa soseasca clipa intalnirii cu micul ghemotoc cu ochi care crescuse in pantecele-i.
Rauri de caldura si emotie spalau sufletul si trupul mamei. Iar ochii si vocea incepeau sa rosteasca cele mai duioase si minunate priviri si cantece de iubire. Iubire de ghemotoc. Iubire de noua Ea. Iubire de sangele proaspat pe care-l nascuse si de noul sange pe care ea insasi il avea acum in vene, amestec de tati, mami si fluid pur, tanar, bebelusesc.

Isi privea incantata, cu ochii mari si plini cat tot universul, bucata de om mic si bucata de om mare. Amandoi dragi. Amandoi ai ei. Simtea ca are TOT. Ea era EI.

Peste cativa ani, aceeasi explozie de iubire, de viata , un nou scancet bebelusesc. Baietel.
Acum, tustrei ai ei. La fel de dragi. La fel de AI EI. Acum avea mai mult decat TOT. Ea era EI, toti trei.