Postul se adreseaza in special mamicilor – foste minuni corporatiste, care s-au trezit cu un bebe pe cap si toata casa sprijinindu-se, deodata, numai pe ele, ca si cum functia serioasa si importanta, gatita cu sacou business si fustita mini, pe care o indeplineau cu o maxima seriozitate, nu a existat niciodata.
Cu toate stim ca agresiunea pe care o simte pielea in timpul indeletnicirilor casnice ce implica detergenti si multa apa este principala cauza a mainilor aspre. Si nu numai lor.
Spalat vase, biberoane, frecat toata ziua prin casa, spalat pe maini ori de cate ori il atingi pe bebe etc, tot ce tine de igiena uneori excesiva ajunge sa-ti dea peste cap echilibrul natural al pielii mainilor. Prin urmare, trebuie sa fim atente si sa protejam si aceasta bucata din noi, in masura in care se poate.
Eu a trebuit sa indur deshidratare maxima ca sa ma invat minte si sa caut initial remedii, pentru ca apoi sa incerc sa ma protejez cat mai mult.
Ajunsesem sa am palmele varza, puteam sa-mi fac singura peeling cu ele, pe orice parte a corpului, atat erau de afectate. Si am incercat intai cu cele mai minunate creme, de fiecare data cand terminam cu balaceala la chiuveta, imi aplicam strat gros, sa repar repede, insa nu trecea mult timp si eram nevoita s-o iau de la capat, fie tot la bucatarie, fie la baie.
Trebuia gasita o solutie ca eram din ce in ce mai rau si ce reuseam sa mai restabilesc noaptea cu cremele cremelor si mastile mastilor(de maini), stricam cu mult spor in timpul zilei.
Si atunci, desi multa vreme am fugit de ele, mi-am pus, cu multa incredere si determinare, manusi de bucatarie. Ori de cate ori balaceam.
Apoi manusi de baie. Ori de cate ori balaceam si acolo…ca, deh, totul trebuie curatat…mai aveam putin si ma bagam si eu intr-o baie de Domestos, la cat de paranoia ajunsesem cu tot dezinfectatul prin casa. Nu vreau sa ma mai gandesc cat de traumatizat era saracul tati, care abia ce venea de la serviciu si trecea si el la dezinfectat.
Revenind la solutia salvatoare cu pus manusi la orice contact cu apa si detergent/agenti chimici, la inceput mi s-a parut chinuiala mare, mai scapam una-alta prin chiuveta, mai spargeam cate o farfurie, cate un pahar (pentru ca imi alunecau efectiv din mana),
dupa ce cu ceva vreme in urma, rapusesem cu mult spor o duzina de biberoane, spre disperarea vecinilor si a lui barbata-miu. Era miezul noptii…cine mai pocnea de gresie cate un biberon? Cu tot ecoul nocturn la pachet?
Moi, mandra mamica neindemanatica si praf de ostenita.
In fine. In scurt timp m-am obisnuit sa manevrez in siguranta vesela familiei si sa-mi protejez mainile si unghiile. Cu mii de multumiri ca le-am dat ragaz de regenerare, la putina vreme si-au revenit si ele si eu m-am declarat multumita ca am mai castigat o batalie cu bucataria si cu monstrii din ea.
Se poate intampla chiar sa nu-ti placa ideea cu manusile. Atunci, cu siguranta, mainile tale iti vor fi profund recunoscatoare daca le vei hidrata imediat dupa ce ai terminat cu treburile si ai putin timp pentru tine.
Ti le poti masa cu unt de masa(cred ca oricine are in frigider asa ceva), grasime animala, miere sau ulei de masline. Sunt naturale si la indemana oricui. Insa e posibil sa iti construiesti acelasi cerc vicios ca si mine…si atunci, zic eu, tot manusile te salveaza.
Crede-ma, sunt de o maxima necesitate, asta in cazul in care sotul iubitor nu te-a cadorisit cu o masina de spalat vase. Atunci ramane doar baia de dichisit cu goliciunea mainilor. Dar tot dauneaza.
Deci, manusi, dragi mamici.
Inca un sport cu care trebuie sa ne obisnuim, ca mult dereticat/curatit ne asteapta de acum incolo.